Sporturi ale CSA Steaua Bucuresti

n perioada 8-12 septembrie, la Tokyo (Japonia), se desfăşoară Campionatele Mondiale de judo. Delegaţia  României care va participa la această competiţie este formată din opt sportivi.
Lotul României este alcătuit din Alina Dumitru, Carmen Bogdan (categoria 48 kg), Corina Căprioriu, Andreea Chiţu (57 kg), Dan Fîşie (66 kg), Costel Dănculea (73 kg), Daniel Brata (100 kg) şi Dănuţ Ionescu (+100 kg). Din cauza unor accidentări, la întrecerea mondială nu vor putea participa două sportive importante, Monica Ungureanu şi Andreea Cătună, ambele concurente la categoria 52 kg.

Alina Dumitru şi Corina Căprioriu sînt deţinătoarele titlurilor europene la categoriile 48 kg, respectiv 57 kg, performanţă reuşită la Europene care s-au desfăşurat în acest an, în Viena.

După şase titluri europene, un titlu olimpic şi două medalii de bronz cucerite la Campionatele Mondiale, Alina Dumitru speră să obţină şi singura medalie de aur care îi lipseşte din palmares, cel mondial.

Primii sportivi care vor intra în competiţie sînt Daniel Brata (100 kg) şi Dănuţ Ionescu (+100 kg), în calificările de joi. Sîmbătă vor concura Costel Dănculea (73 kg), campioana europeană Corina Căprioriu şi Andreea Chiţu, ambele la categoria 57 de kilograme.

În ultima zi a competiţiei de la Tokyo, va fi prezentă în competiţie,campioana olimpică Alina Dumitru, la 48 de kilograme. Tot duminică vor mai concura Carmen Bogdan (48 kg) şi Dan Fîşie (66 kg).

sursa: GSP

Antrenorul de la Steaua al Alinei Dumitru spune că performanţele sportivei au creat emulaţie în rândul copiilor. “După câştigarea titlului olimpic, unii veneau la sală numai s-o vadă pe Alina”, îşi aminteşte Robert Andreescu.

Copii l-au făcut mare

Un bărbat tânăr, de numai 32 de ani, tuns milităreşte, că doar e plutonier, străbate cu paşi siguri holul sălii de judo. De-o parte şi de alta, pe pereţi, postere cu Alina Dumitru. Robert Andreescu le priveşte mulţumit, cu satisfacţia celui norocos să fi nimerit una din benzile fericite ale destinului. E lucru mare să fii antrenor de campioană olimpică la numai 32 de ani…

Robert Andreescu e mai în vârstă decât Alina Dumitru cu doar patru ani. În 2003, el era antrenor la copiii de la CSS1, club aflat în parteneriat cu Steaua. Cum secţia de judo a clubului militar rămăsese fără antrenor, colonelul Marin Pârcălabu, responsabil cu această secţie, s-a gândit să-l promoveze pe Robert. „Când m-a chemat, m-am gândit dacă nu cumva am greşit cu ceva”, rememorează
astăzi antrenorul. „Aş fi fost prost să refuz propunerea.” Aşa că a acceptat pe loc.

Era şansa lui, după ce, în urmă cu câţiva ani, campion de tineret, pierduse lotul naţional din cauza unor neînţelegeri între antrenori şi a unor interese pe care nici azi nu stă prea mult să le priceapă. Acea ratare a dat în dezamăgire i, ulterior, în retragere din activitatea de performanţă. A urmat însă IEFS-ul, unde mentor i-a fost antrenorul Cornel Pălărie, şi, în 2000, a luat o grupă de copii cu care a încercat să găsească timpul pierdut. Din 120 de copii, câţi a avut la selecţie, astăzi mai are patru. Printre ei, Andreea Chiţu, dublu vicecampioană europeană de tineret şi campioană europeană militară.

De fapt, rezultatele foarte bune pe care le-a obţinut cu acea serie de copii l-au propulsat la secţia de seniori a Stelei. Acum, antrenorul Robert Andreescu îşi aminteşte cu plăcere primul cantonament (la Săftica), primele critici la adresa sportivilor care au crezut că, fiind atât de tânăr îi va lăsa mai liberi şi paşii spre performanţă ai Alinei.

Şi-a păstrat modestia

„Când am ajuns să fiu antrenorul ei, avea perspective bune. Era deja campioană europeană de juniori şi luase un bronz la europenele de seniori, dar la 52 de kilograme… Primul titlul european la seniori avea să vină în 2004.” Are numai cuvinte de laudă cu privire la modul în care a crescut Alina ca sportivă. „Şi-a păstrat modestia. Chiar dacă a ajuns o personalitate, poţi să-i vorbeşti la fel ca oricărui alt sportiv. Mai vine pe la sală, râde cu copiii şi face poze…”.

Alina a devenit un ajutor pentru antrenorul Andreescu. Practic, Andreea Chiţu, următorul nume mare propus de secţia de judo a Stelei, este îndrumată mare parte din timp şi de Alina Dumitru, mai ales că sportivele de lot naţional nu se văd cu antrenorul de la club decât vreo două luni pe an.

„Este sora mai mare a sportivelor de perspectivă… Dacă se va mai naşte o Alina Dumitru? Nu ştiu… Poate vor mai fi 20 ca ea. Important e ca noi să fim aproape şi să ştim să le ajutăm.” Robert Andreescu susţine că, într- adevăr, apariţia Alinei este o şansă pentru sportul românesc şi, implicit, pentru imaginea clubului Steaua, dar, în acelaşi timp, şi sportiva a avut noroc de faptul că a ajuns la clubul armatei, unul la care, dacă ai calităţi, chiar ai şanse să ajungi mare.

„Când am cunoscut-o, era o sportivă de perspectivă, dar ştiţi cum e, mulţi au perspective, dar nu ajung să le confirme…” menţionează Robert Andreescu, conştient de norocul de a fi prins o perioadă de aur pentru judoul de la Steaua: „Au fost rezultate greu de egalat. Un titlu olimpic, şase titluri europene de seniori, două de vicecampioană europeană de tineret… E greu să te mai întâlneşti cu o perioadă ca asta”

Robert Andreescu: “Tot timpul am pus condiţia sportivului pe primul loc. Dacă el este mulţumit, îşi vede de muncă şi de rezultate.”

Robert Andreescu: “Când am început eu sportul, nu erau atâţia aurolaci şi drogaţi. Acum, părinţilor le e frică să le dea drumul copiilor şi peste trei blocuri.”

Locotenent Constantin Piştea

Articol apărut în Nr. 32 (11-17 aug 2010) al revistei “Observator Militar”

Alina Dumitru (cat. 48 kg) şi Corina Căprioriu (cat. 57 kg), campioane europene la judo, şi-au câştigat categoriile la Cupa Europeană care s-a desfăşurat la Hamburg.

Alina Dumitru (cat. 48 kg) a trecut pe rând de Oiana Blanco (Spania), de Kay Kraus (Germania), Amelie Rosseneu (Belgia), Katharina Menz (Germania), iar în finală s-a impus în faţa sportivei spaniole Aida Sarmiento. La această categorie au concurat Violeta Dumitru, învinsă în recalificări, şi Carmen Bogdan, învinsă în primul tur.

In perioada 23-28 aprilie a avut loc in Venezuela al 42-lea Campionat Mondial Militar de Scrima.

Daca la ultimul Campionat mondial militar de scrima desfasurat in sala Mihai Viteazul in anul 2006, Romania prin scrimerii de la Steaua reusisera sa cucereasca 16  medalii, de data aceasta sportivii nostri au trebuit sa se deplaseze pana in America de Sud pentru a-si apara titlurile.

Campionatele s-au desfasurat la Academia Navala La Guaira, aflata langa capitala Venezuelei, Caracas, la concurs luand parte militari din 12 tari.

Romania a fost reprezentata scrimerii de la CSA Steaua in frunte cu vicecampioana olimpica Ana Maria Branza.

Primul concurs a fost cel de spada feminin la care delegatia noastra avea cele mai mari asteptari. Si asteptarile nu au fost inselate. Primele tururi au fost doar formalitati pentru pentru echipa formata din Ana Maria Branza, Anca Maroiu si Simona Alexandru care au trecut la pas pana in finala. Acolo au dat peste redutabila echipa a Poloniei. Echipa care ajungea prima la 5 tuse ducea aurul acasa. Polonezele au inceput tare si au punctat de 3 ori si se parea ca vor castiga primul loc. Insa fetele noastre nu s-au lasat si au intors soarta meciului punctand de 5 ori consecutiv, ultima oara prin Ana Maria Branza, aducand astfel prima medalie Romaniei.

La individual a fost un duel romano-polonez pentru medalii. In semifinale s-au infruntat Ana Maria Branza si Anca Maroiu pentru un loc in marea finala si doua poloneze pentru celalalt loc. Duelul romanesc a adus castig de cauza Ancai Maroiu care a trecut de coechipiera ei cu 15-9. Marea finala a fost la discretia stelistei care a cucerit medalia de aur dupa o victorie cu 15-8 in fata polonezei Piekarska.

A urmat concursul de sabie feminin in care fetele noastre, deja cu obiectivul atins, s-au inscris pentru a-si mai face mana si a se distra. Bucurandu-se la fiecare punct castigat ca la o mare victorie, Ana Maria, Anca si Simona nu au putut trece de puternicile sabrere din Polonia si Italia care in final si-au impartit si podiumul.

In ultima zi  a avut loc competitia masculina de sabie. Echipa Romaniei compusa din Cosmin Hanceanu, Alexandru Siriteanu si Mihai Bela s-a luptat pentru primul loc cu gazdele din Venezuela si cu echipa din Coreea de Sud. In urma unui duel foarte pasionant baietii nostri au reusit sa triumfe adaugand inca o medalie de aur delegatiei nostre.

La concursul individual sortii au decis ca Alexandru Siriteanu sa il infrunte pe Cosmin Hanceanu in penultimul act al competitiei. In final castig de cauza a avut Cosmin care a invins cu scorul de 15-11, dar din pacate a cedat in finala in fata unui sabrer din Coreea, trebuind sa se multumeasca astfel cu medalia de argint.

In final sportivii nostri au terminat pe locul 4 la general cu un total de 6 medalii – 3 de aur, 1 de argint si 2 de bronz.

De mentionat este ca presedintele Comitetului de Scrima al Consiliului International al Sportului Militar sub care s-a desfasurat competitia este maiorul Petre Ducu iar printre membri se afla maiorul Marius Florea si Florin Gheorghe.

Urmatoarea editie a campionatelor mondiale de scrima vor avea loc in luna iulie a anului 2011 in Brazilia la Rio de Janeiro.

FELICITARI SPORTIVILOR NOSTRI PENTRU MEDALIILE OBTINUTE!

Sportivii stelisti continua sa aduca medalii pentru Romania la Campionatul European de Haltere ce se desfasoara in Belarus la Minsk.

Dupa ce marti Antoniu Buci a castigat o medalie de aur si una de argint la 62 de kg, joi a fost randul unui alt sportiv de la Steaua sa aduca noi medalii pentru Romania.

Roxana Cocos a fost singura reprezentanta a Romaniei la feminin, ea fiind una dintre favorite la categoria 63 de kg, in final reusind sa cucereasca doua medalii de bronz.

La stilul smuls Roxana s-a clasat pe locul 4, reusind sa ridice 99 de kg din a 3-a incercare.

La stilul aruncat sportiva stelista s-a clasat pe 3 dupa ce a ridicat 122kg, 127, oprindu-se in final la 130 kg.

In clasamentul de la total, Roxana Cocos s-a clasat tot pe 3  cu 229kg,  cucerind astfel o nou medalie de bronz.

Cât cântăreşte sufletul? 21 de grame, conform teoriei din 1907 a doctorului american Duncan MacDougall. Cât poate cântări un aur? Tot 21 de grame, dacă vine vorba despre haltere.
Antoniu Buci a dat lovitura la Europenele de la Minsk (Belarus). Halterofilul de la Steaua a cucerit medalia de aur la stilul aruncat, la categoria 62 kg, graţie unui cântar favorabil. El a ridicat deasupra capului aceeaşi greutate ca şi turcul Erol Bilgin, 165 kg, dar a urcat pe prima treaptă a podiumului pentru că a avut 21 de grame mai puţin la cântarul oficial, principalul criteriu de departajare.

Aurul de la aruncat a fost însă completat de o medalie nu atât de strălucitoare, dar mai valoroasă: argint la total (singura probă olimpică din cadrul halterelor). Trofeul i-a revenit lui Antoniu Buci cu un nou record personal, 300 de kilograme (vechea performanţă, 295 kg, data de la JO 2008). Locul întâi a fost adjudecat de turcul Bilgin (304 kg), iar poziţia a treia – de azerul Zulfugar Suleymanov (294 kg). La stilul smuls, Buci s-a clasat pe locul patru, cu 135 kg.

“L-am recuperat fizic şi psihic”
Originar din Cluj-Napoca, Antoniu Buci are numai 20 de ani şi a cucerit acum cele mai importante medalii din carieră, după ce la Olimpiada din Beijing s-a clasat pe locul patru. “Anul trecut, la Europenele care s-au desfăşurat în România, Toni s-a accidentat la picior. A fost fost greu să-l recuperez fizic şi psihic, pentru că orice accidentare lasă urme şi la nivelul încrederii. Sunt mulţumit de rezultat şi sper că mâine (n.r. – azi) să tragem la trofeul cel mare la total, cu Ninel Miculescu”, a declarat fostul campion olimpic Nicu Vlad, actualul preşedinte al FR de Haltere.

Component al clubului Steaua, Antoniu Buci este angajat militar. “Este o veste bună pentru noi. Acum aşteptăm un rezultat la fel de frumos şi de la Roxana Cocoş (n.r. – reprezentanta României la categoria 63 kg, de asemenea componentă a clubului «militar»)”, a declarat George Boroi, comandantul CS Steaua.

“E un rezultat excelent şi mă bucur pentru Toni, mai ales că a fost mai mereu accidentat în ultimii ani”, Nicu Vlad, preşedinte FR Haltere

sursa:prosport.ro

Steaua.ro va ureaza sa aveti un Paste Fericit

HRISTOS A INVIAT

Astazi a inceput in Qatar la Doha, Campionatele Mondiale de Atletism in sala. Primul sportiv roman care a intrat in concurs a fost saritoarea legitimata la Steaua – Adelina Gavrila.

Ea trebuia sa indeplineasca baremul de 14,20 m pentru a putea accede direct in finala de maine. Cea mai buna performanta a stelistei fusese in acest an un 14,12 sarit la inceputul lui februarie la Bucuresti.

Din pacate atleta noastra a avut prima saritura de doar 13,03m. A doua saritura a masurat 13,45m, iar ultima a fost depasita. Astfel ea s-a clasat in final pe locul 15, departe de primele 8 locuri care asigurau finala.

Alaturi de Adelina, delegatia Romaniei la CM de Atletism in sala mai cuprinde pe Ancuta Bobocel ce va concura la probele de 3000 si 1500 metri si Anca Heltne la aruncarea greutatii.

Monty Mack: “Steaua ia campionatul!”

Si da , vorbim despre campionatul de baschet masculin. Americanul care a venit in 2009 in Romania , la Steaua Turabo Bucuresti, nu numeste la categoria “favoriti la titlu” nici pe eternii campioni, Asesoft Ploiesti, si nici e rivalii de astazi(n.r. ieri), CSU Sibiu . Monty crede, simplu, ca echipa sa va fi prima la final de sezon .

Rep : Cum ai ajuns sa practici baschetul?
M.M : La varsta de 12-13 ani am inceput sa joc baschet cu prietenii . Aveam un campionat al vecinatatii si acolo a inceput totul. Apoi , cand am ajuns la liceu , antrenorul m-a indemnat sa devin jucator profesionist , vazand in mine un potential jucator de calitate . Dupa liceu a urmat colegiul , unde am continuat sa ma antrenez si sa joc si iata ca acum joc pe partea cealalta a oceanului.

Rep: Cum ai ajuns la Steaua?
M.M. : E simplu . Il cunosteam pe antrenor , iar acesta m-a sunat , spunandu-mi ca are nevoie de un PG (point guard) . Am raspuns cu bucurie la aceasta invitatie .

Rep : Stiai ceva de tara noastra inainte de a ajunge jucator in campionatul romanesc ?
M.M : Cunosteam cateva lucruri despre Romania de la fostul meu coechipier de la Turk Telecom , Virgil Stanescu . Cand am primit oferta de a juca aici , l-am sunat si i-am cerut sfatul , iar el mi-a recomandat sa vin aici.

Rep : Ce parere ai despre campionat si cine crezi ca este favorit la castigarea campionatului ?
M.M. : Cred si sper ca noi vom castiga campionatul. Dar…e totusi un sport , uneori castigi , alteori pierzi . Eu imi doresc foarte mult sa castigam , dar niciodata nu poti stii ce se va intampla in urmatorul meci. Cert este ca sunt echipe bune , iar campionatul este foarte echilibrat .

Rep : Ce jucatori te-au impresionat sezonul acesta ? Pe care il consideri cel mai bun ?
M.M. : Pe mine ! (rade) Doar glumesc , desigur . Nu pot numi unul singur , pentru ca am vazut multi jucatori valorosi in tur. Dar tu ce crezi ? Care e cel mai valoros ? (zambeste)

Rep : Cum te-ai adaptat stilului de viata din Romania ?
M.M. : Imi place Romania . Este o tara frumoasa , oameni sunt prietenosi si sunt tratat foarte bine aici . Ma impresioneaza ca multi romani vorbesc foarte bine limba engleza , astfel ca adaptarea mea s-a facut usor .Inca n-am incercat mancarea romaneasca , dar cred ca voi incerca si bucataria autohtona . Am auzit ca sarmalele si papanasii ar fi gustoase .

Rep : Care este echipa ta favorite de baschet si care este jucatorul tau preferat ?
M.M. : Fiind din Boston , sunt fan Boston Celtics . Iar ca jucator preferat il numesc pe Michael Jordan .

Rep : Ai avut ocazia sa-l intalnesti pe Michael Jordan ?
M.M : Din pacate nu , dar pe timpul verii , cand sunt acasa ma intalnesc deseori cu jucatori din NBA in ligile de vara . Impotriva lui Paul Pierce am jucat multe meciuri in colegiu .

Rep : Vrei sa le transmit ceva fanilor de baschet din Sibiu ?
M.M : Nu prea stiu ce sa zic … ei isi sustin echipa favorita , iar eu voi fi adversar . Inca nu am jucat in orasul vostru si chiar sunt curios cum va fi . Voi incerca sa joc cat mai bine , chiar cu riscul de a-i necaji pe suporterii echipei CSU. (rade din nou)

Interviu acordat de Monty Mack pentru revista CSU Magazin.
Multumiri lui Maye