Rugbiştii roş-albaştri vor efectua un stagiu montan de două săptămâni cu câte 3 antrenamente pe zi, cu accent pe pregătirea fizică. Staff-ul Stelei va avea la dispoziţie doar efectivul lotului fără jucătorii internaţionali (Dan Dumbravă, Florin Vlaicu, Viorel Lucaci), angrenaţi în pregătirea meciurilor din Cupa Europeană a Naţiunilor.

Totodată, cei accidentaţi vor intra într-un program separat de recuperare, la Bucureşti (Ionel Cazan, Robert Dascălu, Laurenţiu Melinte, Ionuţ Dumitru).

www.steauarugby.com

Departamentul Competitii a consultat si RC Barlad, conform regulamentului, dar si acestia au refuzat posibilitatea de a evolua in prima divizie.

U Cluj, ocupanta pozitiei a saptea in sezonul trecut, a confirmat in schimb prezenta in SuperLiga si in 2012.

Reprezentantii cluburilor din SuperLiga CEC Bank s-au intalnit marti cu reprezentantii FRR pentru a dezbate propunerile de imbunatatire a Manualului de Turneu pentru sezonul 2012.

S-au mentinut toate prevederile Manualului de Turneu din 2011 si s-au agreat de catre cluburi cateva imbunatatiri pentru 2012. Dintre acestea reamintim:

- cluburile vor avea obligatia de a sustine minim trei cursuri de regulament pe sezon cu reprezentanti ai Comisiei Centrale a Arbitrilor. La finalul acestora, jucatorii vor fi testati.

- perioada stabila de transferari.

- jucatorii vor avea contracte de minim 6 luni

- Comisie de Citare pentru jucatori. Inregistrarile video ale partidelor vor fi analizate la sfarsitul fiecarei etape, jucatorii care comit infractiuni care nu au fost vazute de arbitri vor putea fi judecati pe baza acestei analize

- obligativitatea ca toate cluburile sa aiba pagini web personalizate, functionale pana la data de 1 august 2012.

- sistemul de licentiere al observatorilor va fi upgradat. Raportul de meci va fi trimis catre FRR in format electronic in maxim o ora de la finalizarea partidei.

- va fi schimbat si sistemul de inscriere a cluburilor. Va fi creata o aplicatie online unde cluburile isi vor inscrie jucatorii si vor uploada toate documentele necesare pentru a putea evolua in SuperLiga CEC Bank.

Propunerile vor fi ratificate si de Biroul Federal.

www.super-liga.ro

Radu Durbac (foto stanga) si Florica Murariu (foto dreapta) sunt cei doi mari rugbysti care au cazut in Revolutia Românã, ambii jucatori de echipa nationala extrem de valorosi, pentru care nici mãcar istoria recentã nu a mai gãsit înlocuitori.
Comemorarea acestora are loc in acest an miercuri, 21 decembrie la Monumentul Eroilor in incinta Complexului Sportiv Steaua, din bulevardul Ghencea, de la ora 12.00…

Steaua nu isi uita eroii! In fiecare an Radu Durbac si Florica Murariu, cei doi mari rugbysti care au cazut la Revoluţie, sunt in memoria noastra mai prezenti ca oricand, iar din decembrie ’89, toata „familia” românã se reuneşte pentru a plânge şi a slãvi gloria lor eternã.
La 22 ani de cand acestia nu mai sunt printre noi, generatiile de tineri nu îşi pot închipui cum eroii noştri au contribuit la ceea ce se numeşte astãzi „libertate”, la normalitatea unei zile in care pot face tot ce îşi doresc si pe care de cele mai multe ori nu o pretuiesc constient, ci doar ca pe o fila in cartea de istorie.
Amintirea lor va fi eternã, cinstita asa cum se cuvine, un omagiu adus valorilor noastre…
Deveniţi eroii rugbyului romanesc dupã acele zile ale lui 1989, jucatorii Stelei (o echipa cu adevarat mare la vremea respectiva) si ai României si-au sfidat chiar moartea prin curaj, fiind in mijlocul actiunilor si datorita statutului de militar de care aveau parte.
Radu Durbac a jucat peste 30 de meciuri ca fundas al echipei nationale in anii 70, si a fost partas la victoria cu 15-10 in fata Frantei de la Bucuresti, din 1974, intr-o perioada pe care cronicarii au numit-o „urcuşul” rugby-ului românesc.

Chiar daca trecerea timpului „încearcã” sã estompeze amintirile, nu putem uita cum in curtea unitãţii militare a fost rãpus de glonţ un jucator de exceptie, un exemplu pentru rugby, un om…Imediat a fost dus la spital, dar nu se mai putea face nimic. Nu vom sti niciodata ce s-a intimplat cu adevarat!?!

Florica Murariu era in acel moment un „nume” in rugbyul romanesc. Capitan al echipei nationale, cu 70 de meciuri test in tricoul primei reprezentative, el a jucat chiar si in acel 100-0 in fata Bulgariei, la Burgas in 1976, care a ramas recordul victoriiilor romanesti, ca sa nu mai vorbim de Romania – Franta 15-0, in 1980. In mijlocul razmeritei din Capitala, Murariu incerca sa ajunga la club si a iesit de la o statie de metrou, moment in care a fost oprit de o patrula de soldati. Gestul sau prea brusc de a-si scoate buletinul din buzunar l-a facut pe unul dintre acei soldati sa traga.
Capitanul Romaniei din timpul Revolutiei a debutat la prima reprezentativa in 1976, la meciul castigat in Olanda cu 27-3. A strans mai apoi partide una dupã alta in tricoul selectionatei nationale, dar soarta a „considerat” ca este „momentul” ca Murariu sã devinã el însuşi o stea in constelaţia cerului.

Un pret imens platit pentru libertatea noastrã de care nu stim sa ne bucuram, s-o pretuim ca atare. Lista martirilor rugby-ului nostru si ai Revoluţiei Române „aminteşte” an de an, pe lângã cele douã stele, pe:
- Petre Astafei, impuscat mortal in Piata Revolutiei, la doar 19 ani;
- Bogdan Stan, 21 de ani, a murit in zona Televiziunii;
- Florin Butiri, 21 de ani, ucis in timp ce salva niste batrini dintr-un incendiu;
- Cristian Toporan, junior la Energia Bucuresti, 19 ani.

www.steauarugby.com

Moldova face pasi mari catre prima divizie a Cupei Europene a Natiunilor, m,ai avand de trecut doar “3 hopuri” pana la accederea in esalonul de elita. Situatia in acest moment sta cam asa: Moldova e pe 2 (dupa Polonia), dar cu 1 meci mai puitin disputat, si mai are de jucat acasa cu una dintre contracandidatele la promovare (Belgia) si in deplasare cu ultimele 2 clasate (Olanda si Germania).

Cel mai recent succes obtinut de moldoveni a fost in weekendul trecut, cand au trecut de Cehia cu 13-6, in deplasare. Cu romanul Horatiu Bargaunas la centru, care a ratat astfel finalele campionatului romanesc, Moldova s-a vazut condusa cu 3-0, a revenit la 5-3, a fost din nou condusa cu 6-5 si a reusit sa se distanteze apoi la 13-6. Au luat astfel 4 puncte ce pot fi decisive in lupta pentru promovare, ratand, din pacate pentru ei, un bonus ofensiv poate si mai important.

Victoria este cu atat mai pretioasa cu cat moldovenii nu au putut conta pe capitanul Veaceslav Titica, accidentat, si pilierului Vadim Cobalas, vedeta rugbyului local, care a fost oprit la clubul sau, Sale Sharks (Anglia).

Moldova va sta acum linistita pana in luna martie a anului viitor. Atunci va fi un meci foarte important: acasa cu Belgia, echipa care mai are si ea sanse la promovare. Daca va castiga acele partide poate aborda mai relaxata meciurile din deplasare cu Olanda si Germania, mai ales ca rivalele Belgia si Polonia au meci una cu cealalta. La o privire asupra clasamentului si a meciurilor viitoare, batalia Moldovei de calificare va fi cu Belgia si se pare ca cel mai mult vor conta punctele luate in meciurile cu Olanda si Germania (outsiderele) de catre cele 2 echipe.

CUPA EUROPEANA A NATIUNILOR – Divizia a 2-a

26 noiembrie: Cehia – Moldova 6-13

CLASAMENT GENERAL (2 sezoane)

1. Polonia 8 5 1 2 25puncte
2. Moldova 7 5 1 1 24p
3. Belgia 6 5 0 1 23p
4. Cehia 9 4 0 5 19p
5. Germania 7 2 0 5 11p
6. Olanda 7 0 0 7 1p

Nota: prima clasata promoveaza

Etapele viitoare

25 februarie 2012: Belgia – Olanda
10 martie 2012: Moldova – Belgia
10 martie 2012: Cehia – Germania
17 martie 2012: Germania – Belgia
24 martie 2012: Germania – Moldova
7 aprilie 2012: Belgia – Polonia
7 aprilie 2012: Olanda – Moldova
21 aprilie 2012: Olanda – Polonia

Medaliată cu bronz în Superliga Naţională zilele trecute, RCM Timişoara se pregăteşte pentru ultima finală a anului pe care nu concepe să nu o câştige. Sâmbătă, la Alba Iulia, elevii lui Cosmin Cioriciu înfruntă campioana ultimelor trei ediţii de campionat în finala Cupei României.

Oficialii clubului bănăţean s-au mişcat repede şi şi-au asigurat serviciile a doi jucători de echipa naţională. Astfel, jucătorul de linia a II-a Viorel Lucaci şi fundaşul Florin Vlaicu, ambii de la Steaua Bucureşti, au devenit jucătorii RCM-ul cu drept de joc pentru finala Cupei. Finanţatorul bănăţenilor a anunţat că transferul celor doi rugbişti reprezintă doar primul val dintr-o serie de 10 transferuri ale iernii.

„Lucaci şi Vlaicu sunt jucătorii noştri şi ne vor ajuta să aducem Cupa la Timişoara. Ei sunt primii dintr-o listă de 10 jucători pe care îi vom aduce la Timişoara în această iarnă. Toţi vor fi jucători foarte valoroşi”, a explicat Dan Dinu.

Conducătorii bănăţenilor s-au grăbit în luarea acestor decizii după evenimentele ultimelor zile. Timişorenii i-au pierdut din cauza unor probleme de sănătate pe căpitanul Stelian Burcea şi pe David Palu, doi titulari de bază care s-au alăturat unei liste ce îi mai cuprinde pe internaţionalii Lemnaru şi Fercu, ultimul suspendat abuziv de federaţie la presiunea băimărenilor.

Proaspeţii campioni au avertizat că transferurile celor doi jucători pe axa Steaua – RCM îi vor determina să trimită în teren o echipă formată din mulţi jucători tineri, la fel cum au procedat şi în ultima etapă a sezonului regulat când au învins-o pe Steaua. „Să trimită pe cine vor în teren. Probabil caută scuze în cazul unui eşec. Se tem de Timişoara pentru că ştiu că de data asta va fi altfel. În meciul din semifinale abia ne-au bătut acasă la ei cu sprijinul arbitrului. Când jucăm pe teren neutru şi cu arbitraj neutru brusc nu le mai convine pentru că ştiu şi ei că îi batem”, a precizat Dinu.

Finala Cupei României se dispută sâmbătă, 3 decembrie, de la ora 13, pe stadionul Cetate din Alba Iulia.

www.tion.ro

“Este o decizie pe care am luat-o pentru a proteja arbitrii romani. M-am sfatuit inainte cu conducerile cluburilor implicate si au fost de acord cu propunerea mea. Arbitrii romani au demostrat ca pot arbitra la cel mai inalt nivel. Faptul ca sunt chemati din ce in ce mai des la competitii internationale este o urmare a progresului facut de acestia. Faptul ca arbitrii romani sunt chemati la tot felul de cursuri si antrenorii nu, ar trebui sa le dea de gandit acestora din urma”, a declarat presedintele FRR, Alin Petrache.

In urma solicitarii FRR, FIRA-AER a delegat brigazi formate din arbitri francezi pentru aceste meciuri. Numele arbitrilor vor fi facute publice in perioada urmatoare.

PROGRAM FINALE

Sambata, 26.11.2011
ora 15:00, Locurile 3-4: Farul Constanta-U Timisoara
Stadionul National Arcul de Triumf
- Arbitri straini

Sambata, 26.11.2011
ora 17:00, Finala: Steaua-Baia Mare
Stadionul National Arcul de Triumf
- Arbitri straini

Duminica, 27.11.2011
ora 15:00 Locurile 7-8: CSU AV Arad-CS U Cluj
Stadionul National Arcul de Triumf

Duminica, 27.11.2011
ora 17:00 Locurile 5-6: CS Dinamo-CSM Bucuresti
Stadionul National Arcul de Triumf

Sambata, 03.12.2011
ora 13.00, Finala Cupei Romaniei Gold Corporation: Baia Mare- Timisoara
Stadionul Unirea din Alba Iulia
- Arbitri straini

• Membrii Biroului Federal au fost de acord cu cursurile Academiei si cu cei 21 antrenori propusi, urmand ca, Departamentul Tehnic impreuna cu Comisiile Tehnice de specialitate sa elaboreze un proiect care sa cuprinda o reciclare bianuala a antrenorilor pe 3 nivele (copii, junior, seniori). De asemenea, antrenorii vor fi licentiati pe nivele de varsta (in functie de cursul absolvit).
• Biroul Federal aproba lista cu cei 38 de jucatori care vor compune lotul selectionatei Bucharest Wolves, conform propunerii Comisiei Tehnice.
• Biroul Federal este de acord cu afilierea provizorie a CS Mihail Kogalniceanu si CS Tomitanii.
• Se aproba in unanimitate acordarea titlului de maestru emerit al sportului domnului Scarlat Corneliu.
• Se aproba numirea domnului Marcel Toader, ca presedinte al Comisiei de Disciplina.
• Se aproba programul competitional al SuperLigii CEC Bank 2012.
• Se aproba disputarea finalei Cupei Romaniei 2012 la Baia-Mare.
• Sportivul Catalin Fercu (Timisoara) este suspendat din toate competitiile oficiale organizate de FRR, pe anul 2011. De asemenea, nu va mai fi convocat la echipele nationale ale Romaniei pe o perioada nedeterminata, inclusiv la selectionata Bucharest Wolves.
• Toti membrii Biroului Federal sunt de acord cu planul strategic de Rugby 7.
• Au fost prezentate rapoartele tehnice ale lui Robert Antonin si Romeo Gontineac.
• A fost prezentat raportul tehnic al lui Daniel Mitrea.
• Planul de masuri pentru activitatea de inalta performanta va fi elaborate si dezbatut la urmatoarea sedinta de Birou Federal.
• Biroul Federal aproba proiectul national de rugby 7 ”Un sport nou pentru o generatie noua” si desemneaza pe Directorul National de Dezvoltare, ca impreuna cu Nicolae Manolache, sa asigure implementarea si derularea acestui proiect.

www.frr.ro

Motivul pentru care Fercu a fost suspendat este acela ca el (sau clubul Timisoara) nu a instiintat in scris FRR de decizia de a nu participa la Cupa Mondiala si ca a facut cunoscuta aceasta decizie cu doua zile inainte de plecarea in Noua Zeelanda. În urma deciziei, timişorenii au anunţat, neoficial, că nu se vor prezenta la semifinala SuperLigii.

“Colegiul Director a fost de acord cu selectia unor jucatori straini de perspectiva din Emisfera de Sud, intre 17 si 20 ani, si integrarea acestora in cluburile de SuperLiga in vederea naturalizarii si pentru cresterea valorii campionatului intern”.

Asa suna anuntul Federatiei Romane de Rugby, anunt care porneste practic o actiune de amploare in rugbyul romanesc. Pratic, vom avea o infuzie de tineri jucatori “sudici”, cu viteza si tehnica nativa, de care ar trebui sa beneficieze echipele din campionatul intern si, mai apoi, echipele nationale.

Ideea nu este noua, acest lucru se incepuse in urma cu cativa ani cand Makapelu si Aoina au jucat in Selectionata Bucurestiului. Dupa ce s-a schimbat conducerea FRR s-a renuntat insa la acest lucru. Mai mult, de ceva vreme am avut cluburi care au incercat acest lucru. Farul si-a adus intr-o perioada jucatori din Emisfera Sudica iar acum Timisoara ii are in lot pe Paula Kinikinilau, Tomasi Palu si Andrew Pahulu.

Tot de la Colegiul Director al FRR va putem da si o alta informatie interesanta. “Membrii Colegiului Director au aprobat joi infiintarea unor Comisii Tehnice pentru stabilirea loturilor nationale de juniori si seniori. Aceste Comisii vor fi responsabile si de implementarea strategiei federale in ceea ce priveste selectia, formarea si pregatirea jucatorilor de inalta performanta.

Comisia Tehnica de Seniori va fi compusa dintr-un numar de noua membri, antrenorii principali ai celor opt echipe din SuperLiga CEC Bank si antrenorul principal al echipei clasate pe primul loc in Divizia Nationala de Seniori, la momentul convocarii comisiei tehnice. Presedintele Comisiei Tehnice de Seniori va fi antrenorul principal al echipei clasate pe primul loc la ultima editie a campionatului. Conform clasamentului din 2010 acesta va fi Eugen Apjok.

De asemenea, Colegiul Director a aprobat infiintarea Comisiei Tehnice de Juniori care va fi compusa din 11 membri: antrenorii principali ai echipelor clasate pe primele trei locuri la ultima editie de campionat la U19, U18, U17 si antrenorii principali ai echipelor clasate pe primele doua locuri la U16″.

Asadar, vom avea Comisii Tehnice care vor superviza loturile nationale la seniori si juniori.

In fine, o ultima veste il priveste pe Catalin Fercu. In cazul sau s-a decis “depunerea unei certificat care sa ateste afectiunea invocata. Expertiza va fi facuta la o institutie sanitara medico-legala. Suspendarea va fi mentinuta pana la depunerea certificatului medical si analiza membrilor Biroului Federal”.

www.rugby.ro

Marius, eşti omul meciului…
Da, aşa a ales presa şi oficialii, dar nu cred că eu am fost omul meciului, ci echipa României. Nimeni nu ne aştepta să jucăm la nivelul acesta şi din ce scria presa, lumea nu era prea încrezătoare pentru acest meci, însă echipa a făcut ca lumea să ne aprecieze.

Cât de aproape am fost de victorie?
La opt minute. Toată lumea a crezut că putem face o surpriză, însă nu ştiu ce s-a întâmplat pe final, o să analizăm la video. Eu zic că am făcut un meci mare, având în vedere de unde venim, cum ne-am calificat şi ce meciuri de pregătire am avut, sincer nu se aştepta nimeni să avem rezultatul acesta.

Ne dă speranţe pentru meciurile următoare?
Bineînţeles. Vom lua partea pozitivă din ce a fost cu Scoţia şi să încercăm să nu mai facem greşelile pe care le-am făcut pe final de meci şi să avem acelaşi chef şi aceeaşi dăruinţă pentru meicurile următoare şi eu cred că o să mai fie surprize. Aşa sper eu şi cred!

Ce ne-a lipsit cu Scoţia?
La 24-21 cred că unii au crezut că meciul este câştigat sau au fost prea entuziaşti, nu ne-am dat seama că mai sunt câteva minute şi trebuia să ne apărăm bine, nu am păstrat posesia, dar poate că rezultatul care era în minutul 70 a fost prea mare pentru aşteptările noastre. Aş pune asta pe lipsa noastră de experienţă în jocul cu echipele mari. Bine că echipa e tânără şi pe viitor, cei care au jucat meciul de astăzi şi-au dat seama că avem potenţial şi dacă vom juca la fel 80 de minute putem chiar să câştigăm meciul.

Nu meritam măcar un punct?
Bineînţeles că meritam. Meritam să-i batem, i-am dominat pe grămadă, le-am furat mingile în tuşă, meritam să câştigăm.

Aţi fost foarte mulţi spectatori care au ţinut cu România. Ai fost impresionat?
Da, vorbind cu lumea de aici, cu românii ce locuiesc şi muncesc aici am primit foarte multe mesaje de încurajare şi felicitări.

Ai văzut şi celălalt meci din grupa noastră, Anglia – Argentina. Cum va fi cu ei?
O să fie foarte greu însă sper ca băieţii să se recupereze repede după meciul cu Scoţia, au fost contacte foarte dure. Din ce am văzut la tv şi Anglia şi Argentina joacă foarte dur, sunt foarte bine pregătiţi fizic şi se apără foarte bine. Dacă respectăm planul de meci, cred că o să facem meciuri bune. Important este nici să nu avem accidentaţi, pentru că nu avem un lot ca al adversarilor, să ne schimbăm echipa de la meci de la meci.

Urmează Argentina…
Sper să ne antrenăm bine până la meciul de sâmbătă. Orice meci e diferit, nu poţi să compari un meci cu altul. Depinde cum o să ne antrenăm săptămâna aceasta şi cum o să recuperăm fizic. Sper ca băieţii să rămână motivaţi şi să înţeleagă pentru ce am venit aici. E adevărat că toată lumea vrea să vadă această ţară, tradiţiile de aici, dar să nu uităm pentru ce am venit aici, e o Cupă Mondială, fiecare meci să îl jucăm bine, să arătăm lumii întregii că şi în Români se joacă rugby de calitate.

Cât de mândru ai fost la sfârşit când o mare parte dintre neo zeelandezi veneau cu fulare cu tricolorul la gât şi vă felicitau?
Eu am mai trăit asta la Cupa Mondială din Franţa. Lumea care se uită la rugby şi apreciază rugby-ul, tot timpul apeciază jucătorii care îşi fac meseria şi se luptă pe teren. Lumea apreciază asta şi nu se fac diferenţe că unii ţin cu o echipă, alţii cu alt echipă, se amestecă între ei, beau o bere împreună, iar la sfârşit îşi dau mâna şi se felicită pentru meciul făcut. E o ambianţă prietenească, nu ne putem compara cu alte sporturi.

Ce mesaj ai pentru românii care s-au trezit să vă vadă?
Vreau să le mulţumesc pentru că au făcut un efort mare, poate că unii s-au dus la muncă apoi şi era foarte greu. Multumesc celor care ne sprijină, ne apreciază şi cred în noi şi vreau să se uite la toate meciurile şi să le dăm satisfacţia, chiar dacă o să ne fie greu, chiar dacă o să facem şi meciuri proaste tot noi vom fi şi vom avea nevoie de sprijinul tururor. Trebuie să aibă încredere în noi.

www.prosport.ro

DeMOLatorul Tincu! 5 lucruri pe care nu le ştiai despre singurul român care i-a marcat eseu Noii Zeelande în 2007

România a debutat la Cupa Mondială cu o înfrângere, 24-34 cu Scoţia, însă a făcut cel mai bun meci din ultimii ani. Marius Tincu a fost ales omul meciului. Şi-a îndemnat continuu colegii la luptă, iar înlocuirea lui a însemnat şi prăbuşirea “stejarilor”, care nu au mai avut forţă să reziste.

” Nu cred că eu am fost omul meciului, ci echipa României. Nimeni nu se aştepta să jucăm la nivelul acesta, iar rezultatul şi aprecierea se datorează tuturor jucătorilor, nu doar mie” , explică modest acesta. ProSport îţi spune cinci lucruri pe care nu le ştiai despre căpitanul Marius Tincu.

1. Munca la Vânători
Marius este originar dintr-un sat aflat la 20 de kilometri de Paşcani, Vânători. Primii paşi în rugby i-a făcut la echipa liceului din localitate, luând exemplul surorii mijlocii, Rodica, ea practicând canotajul. De altfel, multe dintre calităţile fizice pe care le posedă le atribuie copilăriei frumoase pe care a avut-o, ajutându-şi părinţii la toate muncile: “Până la 15 ani mi-am ajutat familia, acasă, la ţară. Nu m-am dat niciodată înapoi de la muncile pământului şi tot ce era prin bătătură, iar toate astea m-au ajutat în felul în care m-am dezvoltat”.

2. Însurat cu o fostă rugbistă!
Marius este căsătorit cu Julie Campet, pe care a cunoscut-o pe când juca la Rouen, ea evoluând în echipa de rugby feminin a localităţii. Cei doi au trei fetiţe, Ana-Marie (7 ani), Maia (5 ani) şi mezina, Fanny Eleonore, care a venit pe lume exact în ziua în care România învingea Uruguay în barajul pentru Cupa Mondială şi obţinea biletul pentru Noua Zeelandă.

3. Infiltraţii cu lichid sinovial
Accidentat la genunchiul drept în debutul acestui an într-un meci din campionatul Franţei, Perpignan – Biarritz, Tincu a stat pe tuşă patru luni. El a revenit oficial pe teren în meciul România – Namibia, de la IRB Nations Cup, însă odată cu primul joc au reapărut şi problemele la genunchi. Pentru a evita o nouă operaţie, jucătorul a recurs la infiltraţiile cu lichid sinovial, ce ar fi trebuit să ajute cartilagiul distrus. Tincu a mai urmat o lună de recuperare în Franţa, apoi s-a alăturat lotului în cantonamentul de la mare.

4. “I-a înnegrit” pe All Blacks
În pole-position pentru ultimele trei ediţii ale CM, Tincu a ajuns doar la cea din 2007. Marius a marcat trei eseuri, cu Italia şi Portugalia, cel mai valoros fiind însă cel din partida cu Noua Zeelandă. “A fost o reuşită frumoasă, dar în sport nu trăieşti din amintiri. Fiecare meci are altă istorie, iar eu de fiecare dată îmi propun mai mult”, spune el. Ediţia din 1999 a Cupei Mondiale a ratat-o după ce a suferit o entorsă în meciul de pregătire cu Scoţia, iar în 2003 s-a operat la menisc exact înainte de plecarea în Australia.

5. De ce e Marius un rugbist complet
Declarat cel mai bun taloneur din campionatul Franţei în 2006, Marius Tincu a debutat ca jucător de linia a treia. Trecerea în prima linie a grămezii s-a produs odată cu transferul în Franţa, la Rouen, acolo jucând în premieră taloneur, încercând şi alte posturi precum cel de pilier şi mijlocaş la grămadă!!! Mobilitatea, viteza şi tehnica dobândită în linia a treia au fost atuuri care fac să se vorbească despre Marius ca unul dintre cei mai buni taloneuri din lume.

Campion al Franţei în 2010 cu Perpignan, club unde evoluează de cinci sezoane, Tincu a jucat şi anul trecut finala în Hexagon. “E o satisfacţie, dar nu sunt genul care trăieşte în trecut, contează ce va fi acum. E o satisfacţie să iei titlul în Franţa, dar e mai frumos să fii campion în ţară la tine, cu ai tăi”, spune el.

Marius Tincu
Născut: 7 aprilie 1978, Vânători (Iaşi)
Înălţime: 1,81m / Greutate: 115 kg
Echipe: “U” Cluj, Rouen, La Teste, Pau, Perpignan
Are 48 de selecţii pentru România

www.prosport.ro

Cu o carte de vizită impresionantă, câştigătorul celui mai prestigios trofeu intercluburi din Europa, Heineken Cup, un fel de Cupa Campionilor la fotbal, Dima (32 de ani) s-a reîntors după trei ani în echipa naţională. Jucătorul din Focşani a lăsat în urmă o dublă operaţie de hernie de disc, doi ani de recuperare şi de muncă asiduă de a reveni pe teren, a strâns din dinţi şi a crezut nebuneşte în visul lui de a îmbrăca încă o dată tricoul brodat cu frunza de stejar. Astfel, peste 29 de zile, Dragoş va bifa, după 12 ani, o nouă ediţie a Cupei Mondiale, după cea din 1999, când a debutat, pentru “stejari”, cu Australia.

Pilierul naţionalei României, Dragoş Dima, este un tip dintr-o bucată. “Îmi plac oamenii loiali şi drepţi şi cei care îmi spun ceea ce gândesc despre mine, în faţă”, punctează el. Îţi vorbeşte deschis, privindu-te în ochi, asigurându-se de fiecare dată că ai înţeles exact ceea ce vrea să spună. Nu-i plac jumătăţile de măsură, “ori faci totul cum trebuie, ori stai liniştit”, şi asta se vede şi în antrenamentul pe care “stejarii” îl susţin. Concentrat, atent pe fiecare balon, venind repede la susţinere, Dragoş este prezent la fiecare fază unde balonul este purtat în atac.

Familie cu lipici la sporturi
Dima provine dintr-o familie unde sportul este cuvântul de bază, mama, Constanţa, a făcut volei, tatăl, Costică, a practicat luptele greco-romane, iar toţi cei patru băieţi ai familiei au ales rugby-ul. “Fratele mai mare, Cristi, ne-a băgat microbul cu balonul oval în familie. Tata dorea să fac handbal, m-a mai luat cu el şi în cantonamente când devenise antrenor de lupte, dar nu s-a prins nimic de mine. După ce l-am văzut pe fratele meu jucând, nu voiam decât rugby”, zâmbeşte el. Avea 14 ani şi lua o hotărâre care avea să îi schimbe definitiv viaţa. A ajuns repede la Farul, apoi, la terminarea junioratului în 1998, a făcut pasul la Castres în prima ligă franceză, ca după trei sezoane să ajungă la cea mai galonată echipă din rugby-ul din Hexagon, Toulouse.

Dublă operaţie de hernie de disc
Un vis devenit realitate pentru puştiul ce îşi începuse cariera la FPS Focşani, iar acum ridica cel mai valoros trofeu european, Heineken Cup, echivalentul Cupei Campionilor de la fotbal. “A fost cel mai frumos moment din cariera mea, de fapt toate meciurile pe care le-am jucat cu Toulouse au fost speciale”, spune “Moşu”, cum este poreclit de colegi. Avea 23 de ani şi tot viitorul înainte.

Firul discuţiei se rupe brusc. Dragoş mărturiseşte că nu îi place să vorbească despre accidentarea care l-a scos de pe teren doi ani, o hernie de disc care s-a lăsat cu două operaţii şi doi ani de pauză. O accidentare care, pe postul lui înseamnă categoric retragerea. “Am crezut în mine şi în forţele mele şi ştiam că fără luptă nu făceam nimic şi că la un moment dat totul se întoarce dublu la tine. Au fost şi momente în care am vrut să renunţ la rugby, psihic este enorm să stai un sezon jumătate pe tuşă. Am avut însă lângă mine persoane care m-au susţinut şi m-au încurajat”, spune Dragoş. O amintire care se creionează între ambiţia fantastică de a merge mai departe şi o cicatrice urâtă la coloană.

“Fiecare grămadă e o luptă”
Acum s-a întors să facă ceea ce ştie mai bine, să lege grămada, arma cu care România îşi domină de multe ori adversarii în momentele fixe. Imposibil să nu fi zărit, măcar în fugă, pe ecranul televizorului, două pachete de înaintare formate din câte opt oameni fiecare, ciocnindu-se cu putere. În prima linie, şocul este imens, însă atenţia jucătorilor se concentrează în grămadă pe un singur adevăr: “duelul pentru supremaţie”. “De prima dată când se leagă grămezile îţi vezi adversarul direct, simţi cât este de puternic şi încerci să îl domini, să ocupi tu prima poziţie. Dacă simte că eşti mai slab decât el sau că ai lăsat o singură dată garda jos, ai pierdut totul”, subliniază Dragoş. O grămadă puternică obţine întotdeauna baloane pentru jucătorii de treisferturi, însă lupta este de fiecare dată imensă: “Nicio grămadă nu seamănă cu alta, fiecare are istoria ei. Dacă legăm 20 de grămezi, sunt 20 de lupte, psihologice şi fizice. E ca la box, punctezi în fiecare rundă! Trebuie să fii lucid, să lupţi, să ţii grămada şi să câştigi balonul. Regulile sunt simple!”.

O altă istorie cu Anglia
La fel de simplă este şi numărătoarea care îl desparte pe Dragoş de obiectivul cu care a revenit pe teren: participarea la Cupa Mondială. 24 de zile! “Această competiţie e şi mai importantă pentru mine deoarece va fi ultima din cariera mea de sportiv. Merg acolo să dau tot ce am mai bun, să ajut echipa cu experienţa mea, să mă bucur de fiecare moment când voi fi pe teren şi să câştigăm două meciuri”, mărturiseşte “Moşu’”. În Noua Zeelandă, el va da peste un adversar pe care l-a avut şi în 2001, Anglia, când România a stabilit recordul negativ pe Twickenham, 0-134. “A fost un moment foarte greu de depăşit, psihologic, o astfel de înfrângere poate însemna sfârşitul tău ca jucător. Eu îmi asum scorul pe care l-a încasat, însă la acea vreme echipa noastră nu era deloc pregătită pentru un asemenea meci de anvergură. Vreau să cred că pregătirea pe care o facem acum ne va ajuta să jucăm un meci onorabil cu Anglia şi să nu ne fie ruşine de ceea ce am făcut pe teren”, spune el. Până atunci însă, Dragoş va mai lega sute de grămezi. Repetiţii perfecte pentru a-şi domina adversarul. Forţă pură!

Cred că din toate meciurile jucate în România cel mai special a fost cel cu Uruguay, pentru calificarea la Cupa Mondială. Ambianţa a fost fantastică!
Dragoş Dima, pilier

Dragoş Dima este fan Lucian Bute. “Treci Siretul din satul meu şi ajungi la Pechea, de unde e el. Îmi place de el pentru că e un băiat simplu, care ştie ce e munca, a pornit de jos, a câştigat şi şi-a păstrat capul pe umeri”, spune Dragoş

Echipă în familie
Cristi, fratele mai mare al lui Dragoş, cel care i-a atras pe ceilalţi trei pe terenul dintre H-uri, a jucat taloner, însă a renunţat la rugby după juniorat. Costică şi Adrian, mai mici ca vârstă decât Dragoş, joacă închizător şi, respectiv, centru, ambii evoluând în Italia. “Fiecare dintre noi evoluează pe alt post, am împânzit peste tot echipa, cu predominanţă pe grămadă, acolo unde se duc luptele mai grele”, se amuză Dragoş.

DRAGOŞ DIMA:
Data naşterii: 30.07.1979
Înălţime: 1,85 m
Greutate: 112 kg
Post: pilier
Echipe: Focşani, Farul, Castres, Toulouse, Villefranche de Lauragais, Blangac
Palmares: campion al Europei cu Toulouse, semifinalist Campionatul Franţei şi Heiniken Cup cu Castres, finalist Scutul European cu Castres
A de butat pentru România la Cupa Mondială 1999, cu Australia.
Selecţii naţională: 30

www.prosport.ro